afitài 1, afitàre , vrb: efitai Definition giare in afitu, pigare cosa angena in afitu po si ndhe serbire unu tanti de tempus Synonyms e antonyms allocare, apejonare, arrendai Sentences at béndhiu su bestiàmene e at afitau sas tancas ◊ cussos non pagant tassas e pagu o nudha de afitu, a crebu de chie at afitadu e no ndh’est nemmancu padronu ◊ si est in chirca de afitare sas terras, bi so eo chi las cherzo ◊ cussus dus aposentus sempri serraus, chi íasta postu in menti a mimi, dhus iaus afitaus Etymon itl. Translations French louer English to let Spanish alquilar, arrendar Italian affittare German vermieten, mieten.
apejonàre , vrb: apesonai, apesonare, pesonai Definition giare ccn. cosa a pesone (es. domo, terras, bestiàmene o àteru) Synonyms e antonyms afitare 1, allocare, arrendai Sentences sa domu dh'eus apesonada ◊ ant apesonau su possessu 2. tèngiu unu magasinedhu apesonau Etymon srd. Translations French louer English to let Spanish alquilar, arrendar Italian appigionare German vermieten.
arrendài , vrb: arrendhare, rendai Definition giare o pigare cosa in arrendhu o afitu / preíderu mortu, cadira arrendara = si unu lassat su chi tenet, calicun’àteru si ndhe ponet luego mere Synonyms e antonyms afitare 1, allocare, apejonare Etymon spn. Translations French louer English to let Spanish arrendar Italian affittare German vermieten, mieten.
disgagiài, disgagiàre , vrb: disgazare Definition illorigàresi, fàere impresse, arrennèscere a fàere sa cosa; mandhàreche a unu, bogarechedhu; iscabbúllere a unu de calecunu óbbrigu Synonyms e antonyms illertire, iscabbúllere, sbodhicai / dipaciare / francare, isumire Sentences si no ti disgazas no dha finis mai custa cosa Etymon spn. desgajar Translations French se tirer d'affaire, se rendre libre English to free oneself, to extricate oneself, to let off Spanish salir, liberarse Italian districarsi, disimpegnarsi, dispensare German sich befreien, davonkommen, befreien (+ Akk).
iscapàe, iscapài , vrb: iscapare, isciapare, scapai Definition lassare, lassare andhare cosa poderada, acapiada o isserrada (fintzes bogare de presone), bogare sa fune a un'animale (nau sèmpere po animales mannos), lassare orrúere; bogare de cabu faendho una faina a s'acabbu de sa giorronada (i. de); nau de su pipiu, cumenciare a camminare a solu; cumenciare, imbucare a fàere, a trebballare (i. a)/ pps. iscapadu, iscapu Synonyms e antonyms ammollai, cèdere, imbrocare, imbucare, irfunare, lassai | ctr. aferrai, aggarrai, muntènnere, prèndhere, sessare, tènnere Idioms csn: i. s'abba = istupare carchi isterzu o bartza prena de abba a manera chi custa che essat: nadu de sas nues, pròere; i. a prànghere, a ríere, a cúrrere = imbucare o comintzare totinduna a prànghere, a ríere, fuire su prantu, su risu, a cúrrere Sentences iscapa cussa cosa, no la muntenzas! ◊ sos massàgios iscapeint sos boes a pàschere ◊ su babbu l'iscapeit a pitzinnu minore in fatu a bàtoro sues ◊ annuadu za est, ma no iscapat abba ◊ apenas su gridadori donat su signali de iscapai, s'ègua nci essit che unu guetu ◊ ant iscapu su presoneri ◊ cussu abarrat fintzas cuíndixi dís cun su murru sentza de iscapai unu fuedhu! ◊ iscàpache s'abba de sa bartza e abba s'iscra! ◊ candho bidiabamus cudha cantandhe noche iscapabat su risu ◊ iscapadhi is canis ca bis comenti si ndi andat, cussu! 2. a it'ora iscapades su sero? ◊ abbàita sos pitzinnos ca m'iscapo a domo de mamma! 3. e it'est, filla tua oi at iscapau língua? no fuedhat mai! ◊ s'àcua de sa pingiara at iscapau su búdhiru 4. isciapant a fughire… cada brincu iscudiant una ruta! ◊ s'iscapas a nàrrere, tue puru za…: ses isazerendhe! ◊ sa mama at iscapau a prànghere timendhe pro su fizu Etymon itl. scappare Translations French lâcher English to burst (out), to let go Spanish soltar Italian mollare, liberare, prorómpere German freilassen, ausbrechen.
permítere, permítiri , vrb Definition lassare fàere; prnl. pigare sa cunfidàntzia, pentzare e fàere coment'e chi nemos tèngiat cosa de nàrrere in contràriu (fintzes ischendho chi ndhe tenet) Sentences sa voluntadi depit permítiri a dogna cristianu de ci segai in is peleas de sa vida (M.Porru)◊ tenís arresone, su binu est própriu bonu e si mi permitís meritat una poesia! ◊ gomà, si permitit essu a terrassu ◊ dego non ti lu permito, custu sero! 2. fostei comenti si permitit de intrai in domu mia? Translations French permettre English to let Spanish permitir Italian perméttere German erlauben.
scallitài , vrb: scatibai, scatilai, sgalitai, sgatilai Definition bogare de pare is pilos de conca cun su pètene, a petenadura; fintzes fàere scafa, segare male is pilos, túndhere de no arresurtare una segadura parívile Synonyms e antonyms ispertare 1, ispizare, pantonai, scabitai | ctr. abberrisonare Translations French peigner English to let one's hair down Spanish peinar, desenmarañar Italian strigare German entwirren.